Cele mai impresionante stații din lume

Această galerie conține 11 fotografii.

File din istoria satului Slobozia Mare

Un document atestă că începuturile satului au fost puse încă de pe timpurile domniei lui Ștefăniță Voievod (1517-1527), un nepot al lui Ștefan cel Mare. Este vorba de documentul „Toader Bubuioc și familia sa”. Printre altele, documentul enumără proprietățile sale de cumparare… și „trei sate numite Bubuiogi, din care unul pe Bâc, între Drăgan și Purcel, altul la Beleoaia și al treilea mai jos de Troian, la Fîntîna Mare…”. Așadar, „la 22 aprilie 1518 Ștefăniță Voievod a întărit lui Toader  pârcălab de Cetatea Noua satele… precum și trei locuri de „pustie ” care îi fuseseră dăruite de Bogdan al 3-lea, astfel, observăm că aceste trei sate nu au fost primite ca moștenire de Toader Bubuioc, ci au fost întemeiate de el, de aici și denumirea lor.

       Mai departe autorul arată că pe cele trei locuri dăruite lui Toader Bubuiog încă de Bogdan Voievod s-au întemeiat trei sate, numite ceva mai tîrziu după numele Bubuiog: Bubuiugii, Bobuiugii. Ele au fost date de același boier mănăstirii Humorului, toate trei apar într-un document al mănăstirii din 20 aprilie 1555: „Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei, întărește Mănăstirii Umor dania lui Toader Bubuiog, logofat, ctitorul mănăstirii, satele…Boboiugi între Drăgănuț și Purcel, cu mori pe Bâcu,… Bobuiogi pe pîrîul Beleaoa și satul Boboiugi sub Traian, unde se cheamă Fîntîna Mare… ”. Dintre toate trei s-a pastrat numai cel de pe Bâc, Bobuecii sau Bobuiegii, celelalte două pe parcursul anilor au dispărut ori s-au contopit cu alte așezări umane. Beleaoa este lacul Beleu, așezat în Valea Prutului

Între satele Văleni și Slobozia Mare.   

Dar au urmat timpuri de restriște numai pentru baștina mea, ci pentru întreaga populația basarabeană. În deosebi au avut de suferit teritorii din sudeul pămînturilor dintre Nistru și Prut. Au avut de înfruntat asuprirea turcească, apoi, nu fără contribuția otomanilor, aici s-au așezat tătarii. O buna parte din satele moldovenești au fost pustiite. Supravețuitorii au fost nevoiți să se strămute. A fost început un alt război ruso-turc, operațiuni care  aveau loc pe pămînturile românești. În legătură cu aceste evenimente, iată ce scria istoricul Gh. Dragomir: „După anul 1806, cetățile Bender și Chilia, fiind ocupate de armatele rusești după un ordin al țarului, s-au luat dispozițiuni că tătarii care locuiau în părțile Bugeacului (Sudul Basarabiei, denumire dată de tătari) să fie ridicați împreună cu vitele și averea lor mobilă și instalați în gubernia Tauridei. La anul 1809 rușii au ocupat și cetatea Ismailului. După izgonirea turcilor, Statur rus, în scopul colonizării sudului Basarabiei, a împărțit acest teritoriu în cinci ținuri, și anume: Bender, Akkernam, Cahul, Hotar și Izmail. Populația acestor ținuturi era alcătuită din moldoveni și bulgari. Ei erau stabiliți aici, mai dinainte, cei întîi – urmași risipiți ai stăpînirilor pămîntului moldovenesc de altădată, iar cei din urmă – puțini veniți de peste Dunăre, din cauza persecuțiilor turcești”.

      În urma mai multor cercetări s-au găsit mai multe documente de înregistrare a populației, printre care și următorul: „Lista nominală” a coloniștilor transdunăreni trăitori în Basarabia și în împrejurimile ei cu numele și prenumele stăpînului, cîte suflete de sex masculin și feminin sunt în fiecare familie, cine și de ce naționalitate este și pe pămînturile cărei colonii stau. Întocmită în octombrie 1811.” În acest document se observă că majoritatea familiilor din Slobozia sunt de proviniență bulgară.

     Colonia Slobozia, așezată în valea Tătarca, ceva mai ferită, găzduia noi și noi familii de ucraineni, bulgari, găgăuzi, greci: Petrenco, Brovcenco, Dobre, Anghel, Covaci, Grecu, Machedon, Uzum, ș.a.

     Interesante date aduce istoricul rus A. Skalskovski în monografia sa „Coloniile bulgare în Basarabia și în șinutul Novorosiisk.” „Astfel, Slobozia  sau Slobozia Mare  (adica „Marea Slobodă”). O veche așezare moldovenească în Buceag aproape de Prut. Relieful aici e deluros, pitoresc: livezi, vii și păduri la tot pasul. Locuitorii moldoveni cu mare plăcere și succes se ocupă cu pomicultura, sericultura. Case de locuit sunt 226. Populația este alcătuită din 2 familii de bulgari cu 5 suflete, 211 familii de moldoveni cu 1071 suflete, o familie de greci cu 5 suflete și 5 familii de ucraineni cu 16 suflete”. Aici trebuie de accentuat că pînă la 1848 în documente am întîlnit denumirile de Bubuiegi, Sărăieni, dar, începînd  cu A. Skalskovski, am întîlnit denumirea de Slobozia Mare. Nu s-a găsit prin a cui decizie s-a adăugatcuvîntul „Mare”, probabil după ce satul Bubuiegi s-a contopit cu colonia Slobozia…VA URMA…

Sursa: Ion Geantîc „Slobozia Mare, Istorie, Personalităţi, Cultură”

Informaţie prelucrată  de Șchiopu Alina

Oameni… Deportări… Mărturii

Nicula Dumitru, Cîșlită – Prut

        „Era în vara lui 1949, 6 iulie. Au intrat în casă la ora 3:00, noaptea, ne-au spus să ne îmbrăcăm și să ieșim afară. „Sunteți arestați pentru trădare” doar atît ne-au spus, au răscolit prin toată ograda și casa, au luat tot ce au găsit mai bun… Din sat eram trei familii, acum dintre toți am mai rămas doar trei persoane în viață dintre care eu și Grozea Vasilina suntem în sat. Pe noi ne – au luat pentru că tata a fost primar la români, fiindcă îi luau doar pe cei mai înstăriți și cu funcții mai înalte, pe atunci nu aveam nici 16 ani împliniți. În seara aceea ne-au dus la Bolgrad, pe atunci se trecea liber, la gară, acolo am stat trei zile și trei nopți sub cerul liber, apă și mîncare nu ne dădeau. Am așteptat pînă au adus toți oamenii și au pregătit vagoanele, 72 de vagoane au fost…de animale, nu s-au gîndit măcar niște paie să pună. După trei zile, ne-au suit în acele vagoane care ne țineau locul de somn, de mîncare și nevoi fiziologice. Am mers în acele vagoane timp de 4 săptămîni, de mîncare ne dădeau foarte rar și atunci ne aducea pește sărat…, dar apă nu primeam, cînd întrebam cînd o să ne aducă apă ne spuneau că la stația următoare… și treceau stațiile și apă nu ne mai aduceau. Au murit oameni în vagoane, care de frică, care de foame și sete, care de căldură, eram speriați cu toții, nu știam dacă vom mai vedea vreodată pămînturile moldovenești, ne-au spus că suntem „deportați pe vecie”. Mai făceau cîte o oprire și ne dădeau jos să ne facem nevoile fiziologice, acolo nu ne mai uitam cine se afla lîngă noi, femeie, copil, bărbat, fără rușine și fără să ne gîndim că ne poate vedea cineva ce facem.

        Așa au trecut 4 săptămîni…ajunși acolo, ne-au dat jos din vagoane și iarși ne-au ținut trei zile sub cerul liber…„ploua ciobănește”, ne-au ținut acolo pînă au găsit pe unde să ne trimeată apoi ne-au repartizat pe la case de oameni unde am stat cam 2 luni, după care am început să ne construim singuri case din lemn. Ne-au repartizat să muncim, care aveau mulți copii îi luau și îi duceau pe la colhoaze, pe restul ne-au împărțit pe la păduri, săpături, iar noi am nimerit la „șahtă”(mină), aici de mîncare, la fel, nu ne dădeau prea des, doar pește sărat și murat și cu apa era foarte greu. Acolo am cunoscut mulți oameni învățați și cu frică de Dumnezeu…pe de o parte ne era ciudă că am fost ridicați, însă pe de altă parte ne bucurăm că am avut ocazia să învățăm atîtea și să vedem ce înseamnă greutăți în viață. Acolo am învățat să prețuim viața, să prețuim și să respectăm oamenii de lîngă noi.

        Am stat acolo 7 ani, după moartea lui Stalin ni s-a spus că „puteți să plecați”, ne-au făcut documente și eram liberi să plecăm. Dintre toți cîți am plecat din satul nostru, Slavă Domnului, ne-am întors cu toții vii acasă.  Ne-am urcat în tren și am pornit spre casă…ajunși în satul natal…nu ne-am mai găsit casa părintească, tot ce s-a numit ograda noastră acum era „garaj” de mașini fiind sub puterea statului. A fost greu să pot vedea așa ceva însă am mers și am cerut la stat loc pentru casa…am luat-o de la început, simțe-am că ne-am născut a doua oară… ”

Articol de Șchiopu Alina

Stiați că…

• Stiati ca …?

  ØCornul Narvalului este din fildes si poate atinge lungimea de 3 metri.

  ØCel mai mare exemplar de broasca testoasa cantarea 385 kg.

  ØCele mai inalte animale din lume sunt girafele. Ele pot atinge 6 metri inaltime.

  ØAligatorii sunt cele mai zgomotoase reptile.

  ØUn bizon adult poate avea o greutate de cca. 1.000 de kg.

  ØScolopendrele pot avea intre 30 si 300 de picioare in functie de specie.

  ØCea mai grea insecta din lume este Gandacul Goliat din Africa. El cantareste cca. 100 gr.

  ØUn ghepard poate atinge viteza de 120 km/h. Ajunge la 70km/h in 3 secunde, fiind considerat cel mai bun sprinter din regnul animal.

  ØCea mai inalta capitala din Europa este Andorra La Vella.

  ØCel mai mare lac din Australia este Eyre. Suprafata lui variaza intre 8.000-15.000 de km.

  ØCea mai ridicata temperatura din Europa s-a inregistrat in Sevilla (Spania) si a fost de 51 de grade Celsius.

  ØCel mai lung curs de apa din Australia este Murray ce masoara 2.500 de km.

  ØCea mai inalta cascada de pe glob este cascada Angel din Venezuela. Ea are o inaltime de 979 de m.

  ØAntarctica este continentul cu cea mai mare altitudine medie – 2.165 m.

  ØPrimul european care a ajuns în Australia a fost danezul Abel Tasman, in anul 1642.

  Informaţie selectată  de Șchiopu Alina